Intrarea României în Schengen, o mare necunoscută. Mark Rutte: ‘Nu pot să vă dau un termen’ / Iohannis: ‘Trebuie să fim realiști’

Premierul Regatului Ţărilor de Jos Mark Rutte a afirmat că „Olanda nu este, în principiu, împotriva aderării României la Schengen”. El a admis că România a făcut „foarte mulţi paşi în direcţia bună în ultimii ani” în privinţa aderării la Schengen.

„Olanda nu este, în principiu, împotrivă. Noi spunem că toate ţările care îndeplinesc condiţiile trebuie să adere la spaţiul Schengen. România a făcut foarte mulţi paşi în direcţia bună în ultimii ani. În acelaşi timp, zicem nou că aderarea la Schengen poate fi vorba când toate condiţiile sunt îndeplinite. Avem şi un mecanism de monitorizare, avem şi un mecanism de colaborare şi verificare, paşii următori vor veni. Trebuie să vedem ce urmează în aceatsă procedură şi o să vorbim mai departe, dar Olanda nu este, în principiu, împotriva aderării României la Schengen”, a declarat Mark Rutte, întrebat miercuri într-o conferinţă de presă la Cincu, dacă opoziţia Olandei privind aderarea ţării noastre la Schengen ţine de corupţia de la port Constanta, problemele de la frontiere sau infrastructură.

Și președintele Klaus Iohannis a precizat că aderarea țării noastre depinde de aspecte tehnice dar și de un vot politic. „Eu nu am dat niciun termen limită, nici nu intenționez să dau”, a spus șeful statului

„Am discutat despre așteptarea legitimă a României de a adera la spațiul Schengen. Am reiterat toate argumentele pentru aderarea noastră. Nu e doar necesară, ci și extrem de oportună. România îndeplinește cerințele tehnice și acționează ca un membru de facto pentru protecția granițelor Uniunii. Suntem parte integrantă a reformei spațiului Schengen. Aderarea României va contribui la securitatea și consolidarea spațiului Schengen așa cum am dovedit cu gestionarea celor 2,5 milioane de cetățeni ucraineni care au trecut granița.  Sper să se întrunească condițiile politice pentru aderarea României, într-un context în care consolidarea spațiului Schengen în ansamblul său este deosebit de importantă. (…) Am spus intenționat și condiții tehnice și condiții politice. Intrarea în Schengen are două părți, partea de proceduri ca să fim coerenți cu toți partenerii din UE. Însă, procesul tehnic nu este finalul. Finalul este un vot într-un format JAI. Acolo se votează. Și regula pentru formatul JAI este consens, adică toți trebuie să fie de acord. Votul în JAI este un vot care are o puternică componentă politică. Asta nu e rău. Așa funcționează Uniunea. Dar ca să fie un vot în unanimitate, trebuie să îi convingem pe toți că normele sunt îndeplinite. Un vot politic nu este negativ deloc, într-un final, într-o democrație, se votează. Nu dorim să intrăm în consiliul JAI nelămuriți și să apară discuții care foarte ușor se pot duce într-o notă negativă. De aceea, eu nu am dat niciun termen limită, nici nu intenționez să dau, pentru că obiectul național nu este de a da un vot până în data X, ci pentru a intra în Schengen”, a declarat președintele Klaus Iohannis.

Acesta a mai spus că discuția de astăzi cu premierul olandez a avut o concluzie „pozitivă”.

„Am discutat și azi în extenso și concluzia a fost una pozitivă. Căutăm calea cea mai bună pentru a adera, niciunul nu ne imaginăm că putem să eșuăm în acest demers. Este destul de limpede că acei 11 ani de la ultima evaluare s-au scurs. Iar cei din UE, partenerii noștri, doresc să primească confirmarea că ne-am făcut temele. Procedurile nu au rămas la niveul anului 2011, dar pentru a avea claritate și pentru a construi un spațiu sigur pentru toată lumea este nevoie încă de destul de multă muncă. Nu vreau să fac o afirmație extrem de optimistă asupra duratei. Încercăm să facem cât mai repede. Nu există solicitări speciale. Solicitările se referă fix la chestiunile legate de Schengen și vom găsi cele mai bune căi pentru chestiunile care nu sunt 100% lămurite. Eu sunt optimst”, a mai spus președintele României.