Mitropolitul Olteniei i-a blestemat pe credincioșii care merg la o biserică de la Mănăstirea Frăsinei. Reacția BOR

Un document publicat Arhiepiscopia Râmnicului intitulat „Document de Legământ cu Blestem”, semnat de Mitropolitul Olteniei Irineu și de starețul Mănăstirii Frăsinei, din județul Vâlcea, conține un blestem greu de închipuit, având în vedere că vine de la persoane care sunt slujitori ai Domnului.

Documentul îi anatemizează pe toți preoții și credincioșii care vor intra într-o biserică din apropierea Mănăstirii Frăsinei: „Hotărâm în numele Sfintei Treimi ca de acum înainte și până la sfârșitul veacurilor, nimeni dintre monahi și cei hirotoniți, preoți sau diaconi, să nu mai coboare la această biserică și sa nu mai săvârșească vreo slujbă bisericească, molitvă sau dezlegare sau Sfântă Taină și nici vreo Sfântă Liturghie, să nu se mai oficieze în aceasta biserică sau în spațiile din jurul acesteia. Cei care vor încălca această hotărâre sa cadă sub blestemul Sfântului Ierarh Calinic și sub blestemul nostru. De sunt clerici să se caterisească, iar de sunt mireni să se afurisească, iar este de este vreun preot de Mir și va încălca acest Legământ sa fie în aceeași osândă”, conține blestemul.

În încheiere, Mitropolitul Irineu împreună cu starețul Mănăstirii Frăsinei spun că niciun cleric indiferent de ce rang bisericesc ar avea „să nu îndrăznească să dezlege această legătură cu blestem pus de noi”.

În credința creștină, blestemul este considerat un păcat foarte grav și un gest primitiv.

Reacția BOR

Mitropolia Olteniei are datoria firească de a explica mai clar decizia bună pe care a luat-o în legătură cu mănăstirea Frasinei, spune Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, potrivit căruia limbajul din document este „sever și anacronic”.

„Dincolo de limbajul excesiv arhaic, ermetic pentru înțelegerea omului de azi, este vorba de o decizie menită să sporească gradul de rigoare și ascultare duhovnicească ale celor ce au optat pentru o viață ascetică bazată pe cele trei voturi (angajamente) monahale: ascultare, castitate și sărăcie benevolă. Condiții cu rațiuni adânci asumate de oricine alege liber să devină monah. Rațiunea adâncă a monahismului este separarea de tumultul lumii, nu afundarea în el, găsirea liniștii necesare rugăciunii, lupta mai intensă cu ispitele și trăirea mai riguroasă a poruncilor și sfaturilor evanghelice. Blestemul nu face parte în mod sigur dintre acestea, ci exprimă, în cazul de față, într-un limbaj sever și anacronic, autoritatea ierarhului actual în legătură cu lucruri menite să păstreze vie hotărârea unui sfânt ierarh care a fixat o regulă de viețuire monahală mai aspră în mănăstirea respectivă”, a arătat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Potrivit lui Bănescu, „rațiunea pentru care în anumite mănăstiri (ca la muntele Athos) nu se permite accesul femeilor este exclusiv aceea a protejării monahilor de cea mai puternică ispită omenească. Firește, le rămân multe altele cu care se nevoiesc să lupte, rugându-se și pentru noi, cei ce nu avem adesea puterea aceasta. Mitropolia Olteniei are datoria firească de a explica mai clar decizia bună pe care a luat-o spre binele și ordinea internă a mănăstirii Frasinei, renumită pentru asprimea vieții duhovnicești a monahilor care au dorit să trăiască acolo”.