Povestea primului fake news din istorie. Povestea Ecaterinei a II-a si a mareșalului Potemkin, marea iubire care a făcut Marea Rusie.

Dacă data trecută am aflat despre muza fără chip al lui Ciprian Porumbescu și despre o iubire neîmplinită, între zidurile închisorii din Cernăuți, azi deschidem buduoarul unei mari iubiri imperiale. Rămânem în spațiul Ucrainei de azi și cunoaștem locuri care amintesc despre marele cuplu Ecaterina cea Mare, țarina Rusiei și mareșalul Potemkin.

Ecaterina l-a cunoscut pe Potemkin când ea era Mare Ducesă a Rusiei, iar el sergent. S-au cunoscut și s-au plăcut în noaptea în care ea a dat o lovitură de stat, și-a lichidat soțul și i-a luat armata și tronul. A doua zi, sergentul devenea sublocotenent. Ecaterina și Potemkin au trăit împreună 20 de ani s-au iubit cu patimă și tot cu patimă s-au și înșelat, de nenumărate ori. S-au și căsătorit în secret, iar ea, cea mai mare împărăteasă a rușilor și el, unul dintre cei mai de seamă mareșali ai istoriei lor au desăvârșit, împreună, Imperiul Țarist.

Au cucerit Peninsula Crimeea și au deschis Rusiei poarta Mării de Azov. Au luat nordul Mării Negre. Marele lor vis a fost ca Rusia să ajungă la Bosfor și Mediterana. Își doreau să termine Imperiul Otoman și, pentru că știau că n-o pot face singuri, s-au aliat cu autriecii lui Iosif II. Potemkin a vrut să restaureze Imperiul Bizantin și în acest scop a ridicat orașe noi pe teritoriul actualei Ucraine, pe care le-a botezat cu nume grecești – Odessa și Kherson- acestea sunt cele mai cunoscute.

Ecaterina a vrut să-i dea în stăpânire ceea ce a numit pe harta ambițiilor ei Noua Dacie, adică Moldova și Țara Românească, reunite prin ocupație militară și puse pe tavă. Pe tava iubirii imperiale, desigur. Norocul nostru că moartea împăratului Iosif II a lipsit-o pe Ecaterina de ajutorul militar austriac, că turcii n-au stat nici ei chiar cu mâna în sân și Dumnezeu ne-a ferit de onoarea de-a fi stăpâniți de Potemkin.

Înainte însă de moartea sa, Iosif II a fost la o întâlnire de mare taină cu Ecaterina cea Mare, în Crimeea. Acolo Potemkin a vrut să-i arate înaltului oaspete cum ridică necontenit Imperiul Rus nivelul zonelor cucerite. Și în acest scop, Potemkin a dispus să se construiască căteva sate întinse și chiar un orășel cu palate. Toate au fost făcute din carton, clei și chirpici vopsit. Potemkin a aranjat în așa fel traseul delegației ofociale, încăt să vadă mai de departe aceste așezări…înfloritoare.

Iosif II a fost impresionat, iar Ecaterina l-a divinizat și mai mult pe iubitul ei, pe care l-a numit genial. Mare politică externă făcută cu…decoruri de teatru. Ca să știm cu toții, de la Potemkin ne-a rămas cuvântul BUTAFORIE, care desemnează, cum spuneam, decoruri. Cuvântul se folosește de atunci la teatru și la operă.

Dacă nici ce-a făcut Potemkin în Crimeea, la vizita împăratului Austriei nu înseamnă curaj, manipulare și… ca să folosim un teremen de azi, fake news, nu știu ce să mai zic. Potemkin a murit pe când se întorcea de la Iași, cu destinația Nikolaev, un alt oraș pe care azi îl bombardează Putin, în Ucraina. Inima și creierul lui Potemkin au fost înmormântate până acum câțiva ani la Mânăstirea Golia din Iași. Iar satele lui Potemkin, din carton și clei, ne arată cât de mare poate fi o iubire, dar și cât de mare e grădina lui Dumnezeu…